STRATEGIA de infrastructură verde și îmbunătățirea vieții din orașe

Conceptul de „strategie pentru infrastructura verde” – deși cunoscut în multe colțuri ale lumii –  este puțin folosit în România. Unul dintre primele proiecte de la noi care propun o strategie pe termen lung pentru spațiile verzi se întâmplă în Brașov.  

Strategia verde e un cumul de programe, proiecte sau ghiduri pentru grădini private, spre exemplu, propuse pentru următorii 20 ani pentru dezvoltarea rețelei de spații verzi a unui oraș, așa cum propune și administrația Brașovului.

Aceasta ia în calcul, printre altele, legislația națională a spațiilor verzi sau directivele UE legate de infrastructura verde. Majoritatea orașelor noastre nu au, însă, aceste strategii, deși este urgent să le implementăm pe termen lung.

Orașele din România nu au o strategie pentru infrastructura verde

În prezent, orașele din România se confruntă cu o serie de provocări privind planificarea și gestionarea infrastructurii verzi urbane. Majoritatea administrațiilor locale se confruntă cu lipsa unei viziuni pe termen mediu și lung privind dezvoltarea și managementul spațiilor verzi urbane tocmai pentru că nu au fost elaborate studii și strategii care să ofere o imagine de ansamblu asupra evoluției sistemelor verzi urbane, notează Vladimir Boc și Christian Voinescu pentru Infoclima.

Legea spațiilor verzi prevede că municipiile trebuie să aibă un „recensământ” al suprafețelor pe care le administrează, precum și date despre calitatea și accesibilitatea lor. Apoi, ar trebui să elaboreze o strategie și un plan de acțiune pentru conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi, prin transformarea unor terenuri abandonate sau de altă natură. 

Deși marile orașe din țară au realizat în ultimii ani registrul spațiilor verzi existente, majoritatea covârșitoare a orașelor din România care au peste 100.000 de locuitori nu au strategii de dezvoltare a rețelei verzi, chiar dacă sunt obligați prin lege.

De asemenea, Strategia Europeană privind Biodiversitatea pentru anul 2030, elaborată în 2020, prevede ca toate orașele cu peste 20.000 de locuitori să elaboreze planuri ambițioase de înverzire urbană.

Așadar, se impune ca administrațiile publice locale să înceapă, în cel mai scurt timp, prin direcțiile de Urbanism și de Mediu, elaborarea unor studii și strategii pentru dezvoltarea și gestionarea infrastructurii verzi urbane.

Acest pas ar contribui semnificativ la conservarea resurselor existente, dar și la crearea unei viziuni coerente privind dezvoltarea rețelei verzi în următoarele decenii și la o mai bună valorificare a beneficiilor oferite de spațiile verzi.

Ce este, de fapt, infrastructura verde și de ce sunt importante strategiile?

Infrastructura verde urbană include totalitatea spațiilor verzi publice și private, indiferent de gradul de amenajare al acestora. Sunt cuprinse parcuri, grădini publice și scuaruri, aliniamentele stradale, pădurile urbane, parcurile dendrologice și grădinile botanice, parcurile sportive, cimitirele, grădinile private.

Un rol ecologic și social important în joacă și infrastructura verde-albastră, care cuprinde zonele umede, lacurile și cursurile de apă, dar și infrastructura verde-galbenă în cadrul căreia regăsim spațiile de producție, precum grădinile de legume sau livezile.

Conform Comisiei Europeane, infrastructura verde este “un instrument testat cu succes în asigurarea unor beneficii ecologice, economice și sociale, prin soluții naturale”. Biroul European de Mediu definește infrastructura verde ca fiind o “rețea interconectată coerentă şi durabilă, cu caracteristici regionale ale peisajului, arii naturale și spații deschise în teritoriu, oferind o gamă largă de beneficii ecologice”.

Astfel, putem spune că infrastructura verde urbană cuprinde totalitatea spațiilor verzi de diferite suprafețe și cu funcțiuni distincte care formează o rețea, care dacă este planificată strategic și gestionată într-un mod sustenabil poate oferi beneficii multiple comunităților locale.

Studiile și strategiile privind infrastructura verde urbană sunt importante pentru că pot contribui semnificativ la creșterea calității vieții locuitorilor din orașe prin valorificarea și maximizarea beneficiilor pe care spațiile verzi existente și cele potențiale le pot oferi. Discutăm în primul rând de beneficii de mediu pe care vegetația și spațiile verzi le oferă comunităților locale și turiștilor, precum ameliorarea microclimatului urban, reducerea poluării, conservarea și protejarea biodiversității, dar și de beneficii socio-economice, precum crearea de spații recreative multifuncționale, interconectate prin trasee pietonale sau rețele de piste velo.

Cine trebuie să dezvolte, să finanțeze și să implementeze strategia?

Strategiile de infrastructură verde sunt elaborate, de regulă, de către echipe de specialiști în peisagistică și în domenii conexe planificării sistemelor verzi urbane. Aceste echipe multidisciplinare ar trebui să cuprindă experți în peisagistică, horticultură, urbanism, sociologie, GIS (sisteme informaționale geografice), ecologie, printre altele.